ONU face bugetul luptei cu schimbarile de climat, iar expertii internationali calculeaza cu cit va creste nivelul marilor in acest secol.  | Regiunile arctice se incalzesc mult mai repede decit
prevedeau pina si cei mai sceptici oameni de stiinta |
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a estimat intr-un raport recent ca investitiile globale pentru urmatorii 20-25 de ani in lupta cu schimbarile climatice s-ar plasa intre 15 si 20 de mii de miliarde de dolari, pentru surse ecologice de producere a energiei. Aceste cifre sint menite sa ajute cele 192 de tari implicate in extinderea Protocolului de la Kyoto sa se pregateasca pentru dezbaterea pe teme de climat de la mijlocul lui februarie. Milionarul britanic Richard Branson, care e hotarit sa investeasca masiv in biocombustibili, va fi un oaspete de onoare al intrunirii. Momentan, industria energetica globala cheltuieste in jur de 300 de milioane de dolari anual pentru noi uzine, retele de transmisie si alte investitii, arata publicatia „LiveScience“. Tratatul ce urmeaza sa fie adoptat, care va stabili reduceri masive in ceea ce priveste emisiile poluante, va intra in vigoare in 2012, data expirarii celui de la Kyoto. Acesta stipula ca 37 de tari industriale trebuie sa reduca cu cite 5% in medie emisiile cu gaze de sera. Reflectoarele sint pironite in mare parte asupra Statelor Unite, singura mare natiune industriala ce respinge noul tratat, multi asteptind cu sufletul la gura anul viitor, cind un nou presedinte va sosi la Casa Alba.
Anul trecut, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) al ONU, laureat de Nobel, avertiza ca lumea se va confrunta cu secete, conditii aspre de clima si cresterea nivelului marilor cu 20 pina la 80 cm pina in 2100 in lipsa unor reduceri masive ale gazelor de sera cu 25-40% pina in 2020. Totodata, un sondaj Reuters cu zece dintre climatologii de prima mina ai lumii arata ca nici unul nu vede exagerate estimarile IPCC cu privire la cresterea nivelului marilor. Mai mult, patru dintre ei le vad moderate si se asteapta la o crestere mai mare, de unu-doi metri, prefigurind scurgeri masive dinspre Antarctica si Groenlanda. Restul de sase dau crez previziunilor IPCC. Printre scenariile ingrijoratoare ale expertilor se numara posibilitatea ca Antarctica sa alunece mai repede in mare. Aceasta daca un inel de gheata marina se va topi in oceane mai calde sau daca apa rezultata din topiri se va scurge sub straturile de gheata ale Antarcticii si Groenlandei, actionind ca un lubrifiant pentru a grabi alunecarea. Antarctica gazduieste 90% din gheata lumii. Are destula gheata cit sa adauge 57 de metri la nivelul marii in caz ca se topeste integral in decursul a mii de ani. Iar daca Groenlanda ar disparea sub presiunea Soarelui, se asteapta cresteri cu sapte metri. Estimarile sint deosebit de importante, intrucit natiuni insulare, precum Maldive, din Oceanul Indian, cheltuiesc milioane de dolari pe structuri de aparare si vor sa stie cit de inalte sa le construiasca. Sursa: Cotidianul, Ionut Dulamita
|
