De-a lungul timpului, comertul cu combustibili (inclusiv cu lemn) a fost practicat mai mult la nivel local, datorita problemelor majore determinate de transportul diferitilor combustibili pe distante mari.

Folosirea biomasei în procesele energetice a început sa fie aplicata în tarile vest-europene în perioada anilor ’80, când a aparut ca necesara dezvoltarea unei alternative la arderea carbunelui în centralele de producere a agentului termic pentru încalzire.
Prin cresterea pretului pentru carbune în 1986 si totodata înasprirea conditiilor privind emisiile de noxe si cresterea taxelor aferente, utilizarea carbunelui în centralele de producere exclusiva a energiei termice a devenit ne-economica.

Prin urmare, mai multe centrale au fost adaptate pentru arderea peletilor (combustibil rezultat prin aglomerarea si dezumidificarea deseurilor de lemn), ajungându-se ca, la nivelul anului 1992 sa fie utilizate în astfel de centrale circa 150.000 de tone numai în Danemerca, una dintre cele mai avansate tari europene în utilizarea acestui tip de combustibil.
Folosirea resturilor de lemn în centrale termice pentru asigurarea necesarului de energie termica a unor comunitati a început în anii ’80, continuând sa creasca de atunci, iar folosirea paielor în acelasi scop a început în 1983.

 

Piata combustibililor de tip biomasa
Datorita extinderii utilizarii biomasei sub diferite forme pentru producerea de energie termica se poate spune ca, în prezent, în tarile dezvoltate din Europa de Vest exista o piata pentru combustibilul de tip biomasa în care pretul este determinat pe baza cererii si ofertei. Evident, aceasta piata este completata de pietele locale, unde pretul poate fi reglementat, de exemplu, în functie de cantitatea de biomasa achizitionata.
Cei mai importanti factori ai comertului cu biomasa sunt:
• Standardele pentru acest tip de combustibil;
• Credibilitatea si bonitatea furnizorilor, importatorilor si distribuitorilor din acest domeniu, precum si a cumparatorilor/consumatorilor;
• Existenta unei piete flexibile si a unor schimburi corecte.
Factorii determinanti ai comertului cu biomasa sunt posibilitatile de transport si costurile generate de transport, costuri care determina limitele pietei si raspândirea geografica. Un bun exemplu în acest sens sunt peletii de lemn de calitate superioara, pentru care exista o piata globala, ei putând fi transportati cu trenul, vaporul sau camionul.
Cei de calitate inferioara însa s-ar deteriora considerabil transportati astfel, prin urmare pentru acestia exista numai o piata locala. În ceea ce priveste paiele, nu a fost gasita înca o posibilitate fezabila de transport pe distante mari, prin urmare folosirea lor este limitata în raza în care se poate asigura transportul balotilor cu camionul.
Ca sursa de materie prima pentru obtinerea peletilor se pot folosi si deseurile din industria exploatarii si prelucrarii lemnului, precum si deseurile lemnoase rezultate din diverse activitati municipale, cum ar fi îngrijirea parcurilor si a spatiilor verzi.

Valorificarea biomasei – o afacere profitabila
Experienta tarilor vest-europene demonstreaza ca utilizarea biomasei ca sursa de energie primara poate deveni profitabila atât pentru producatorul/ furnizorul de biomasa, cât si pentru consumator. Pentru furnizorul de biomasa se pot identifica urmatoarele avantaje:
• Reducerea cheltuielilor cu spatiile de depozitare necesare stocarii deseurilor lemnoase rezultate din procesul / procesele de productie (prin livrarea ritmica a acestora catre un consumator, nu mai este necesara stocarea sau evacuarea în cel mai fericit caz la gropile de gunoi din zona)
• Reducerea poluarii mediului înconjurator si, implicit, evitarea unor cheltuieli de salubrizare a zonei adiacente. Cele mai multe activitati de prelucrare primara a lemnului se desfasoa-ra aproape de sursa de materie prima (lemnul brut), pe cursurile unor ape. În acest fel deseurile rezultate din procesul de prelucrare sunt depozitate de-a lungul albiilor râurilor, ceea ce conduce la poluarea apelor acestora.
• Obtinerea de venituri prin vânzare.
Pentru consumatorul de biomasa pot fi mentionate urmatoarele avantaje:
• Reducerea cheltuielilor cu combustibilul comparativ cu utilizarea combustibililor conventionali (pacura, gaze naturale, carbune)
• Reducerea cheltuielilor cu protectia mediului. Acest lucru este posibil daca se are în vedere faptul ca prin utilizarea biomasei drept combustibil emisia de CO2 se considera ca este zero, comparativ cu utilizarea combustibililor conventionali.
Având în vedere ca o centrala termica utilizând biomasa este direct dependenta de alimentarea continua si sigura cu combustibil, încheierea de contracte de aprovizionare cu biomasa pe termen mediu si lung este obligatorie. Tot din acest punct de vedere, logistica necesara aprovizionarii cu biomasa este foarte importanta, realizarea unui depozit tampon care sa preia eventualele sincope în alimentarea cu acest tip de combustibil fiind de asemenea unul din elementele importante care ar trebui luate în calcul la elaborarea planului de afacere. În general utilizarea biomasei este cu atât mai avantajoasa cu cât locul de consum este mai aproape de sursa.