Petrolul, combustibil pentru solutiile energetice alternative

Cresterea pretului petrolului, asociata cu estimari potrivit carora rezervele cunoscute de titei se vor reduce in urmatorii 15 ani la jumatate, obliga statele dezvoltate sa-si intoarca fata catre resursele regenerabile de energie. Romania si-a propus, la randul ei, ca pana in 2010 consumul de energie electrica din resurse regenerabile sa ajunga la 33% din consumul intern brut, in conditiile in care, in momentul de fata, acest procent se situeaza in jurul a 28% si este acoperit exclusiv din energia produsa in hidrocentrale. La capitolele energie eoliana, energie solara, biomasa, investitiile noastre sunt insa mult sub posibilitati.

Criza petroliera din anii ’70 a pus in garda statele puternic industrializate, siguranta in alimentarea cu energie devenind o problema vitala pentru acestea. Au fost initiate programe costisitoare pentru constructia de centrale nucleare si au fost alocate subventii importante pentru energiile alternative. 

Europa rupe barierele
Interventiile planificate ale statelor respective nu si-au aratat insa rezultatele, astfel ca, numai zece ani mai tarziu, responsabilitatea investitiilor in sectorul energetic a inceput sa fie mutata spre domeniul privat. Entuziasmul identificarii de noi surse de energie a scazut apoi simtitor, costurile investitiilor fiind extrem de ridicate, dar si din cauza faptului ca au fost identificate noi zacaminte petroliere. Dupa 45 de ani de la prima mare criza petroliera, lumea constata din nou ca este vulnerabila in privinta securitatii energetice. Era petrolului se apropie de sfarsit, apreciaza specialistii, dar cea a surselor de energie regenerabila este inca departe de a-si face simtita prezenta, in conditiile in care Uniunea Europeana este tot mai dependenta de resursele energetice din import. Intre timp, o noua provocare a aparut la nivel mondial: poluarea. Sub presiunea angajamentelor luate prin Protocolul de la Kyoto, dezbaterile pe marginea „energiei verzi” au luat o amploare deosebita. Directiva europeana 2001/77 stabileste ca „promovarea energiei electrice din resurse regenerabile, pe piata unica de energie, are ca obiectiv cresterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE) de la 14 la 22% (pana in 2010) din consumul brut de energie electrica din Uniunea Europeana. Directiva aduce si o serie de masuri de incurajare si facilitati pentru cei care investesc in SRE. Strategiile sunt urmate de fapte abia acum, cand petrolul anunta o noua posibila criza energetica mondiala.

Potential avem, dar nu-l valorificam
Dupa modelul european, de voie, de nevoie, si Romania a elaborat o strategie in domeniul „energiei verzi”, prin care isi stabileste ca tinta, pana in 2010, o cota de 4% din energie obtinuta din surse regenerabile: amenajari hidro de mica putere, energie eoliana, energie solara, bioenergie (in primul rand biomasa). In putere instalata, aceasta cota reprezinta circa 750 megawati. Din start trebuie spus insa ca energia obtinuta din SRE va avea un pret cu aproape 50% mai mare decat tarifele actuale, mecanismul financiar adoptat avand si el un sistem destul de complicat. Dorinta de a utiliza resursele regenerabile de energie cat mai intensiv a existat in Romania si inainte de 1989, cand s-a pus accentul indeosebi pe energia solara. Dupa 15 ani, din nevoia de a ne alinia cerintelor europene, o luam de la capat. Facilitatile create fac ca din ce in ce mai multe firme romanesti si straine sa doreasca sa se implice in producerea de energie electrica din surse regenerabile.

Piata certificatelor verzi
Deocamdata, in Romania functioneaza un singur grup eolian de 0,66 MW, in parcul industrial de la Ploiesti, si au fost facute investitii in centrale care functioneaza cu rumegus in cinci orase. Producatorii de energie din surse eoliana, solara, biomasa, gaz de fermentare, energia valurilor, precum si cei care opereaza microhidrocentrale modernizate primesc pentru fiecare megawatt-ora furnizat in retea un certificat verde. Acest document va putea fi apoi tranzactionat pe o piata specifica, unde va fi achizitionat de furnizorii de energie electrica, care sunt obligati sa cumpere aceste certificate in limita unei cote. Pentru anul 2005, cota obligatorie a fost stabilita la 0,7%. Astfel, furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali. Spre exemplu, daca un furnizor livreaza 100 de MW pe an, el trebuie sa cumpere echivalentul a sapte certificate, la un pret stabilit intre 24 si 42 de euro. Ministerul Economiei propune ridicarea nivelului acestor cote obligatorii la 2,22% in 2006, 3,74% in 2007, ajungand la 8,3% pentru perioada 2010-2012.

Biomasa, o resursa pentru mediul rural
Specialistii apreciaza ca România are un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep/an (tone echivalent petrol), ceea ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împartit pe urmatoarele categorii de combustibil: reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc (1.175 mii tep), deseuri de lemn (487 mii tep), deseuri agricole rezultate din cereale (4.799 mii tep), biogaz (588 mii tep), deseuri si reziduuri menajere urbane (545 mii tep). Cantitatea de caldura rezultata din valorificarea energetica a biomasei detine ponderi diferite în balanta resurselor primare, în functie de tipul de deseuri utilizat sau dupa destinatia consumului final. Astfel, 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale. În consumul curent de biomasa din România, în regim de exploatare energetica, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu urmatoarea destinatie: circa 550 cazane industriale de abur si apa fierbinte pentru încalzire industriala (combustibil pe baza de lemn); circa 10 cazane de apa calda, cu puteri instalate între 0,7 MW si 7,0 MW, pentru încalzire urbana; aproximativ 14 milioane sobe sau cuptoare de lemne si/sau deseuri agricole pentru încalzirea locuintelor individuale sau prepararea hranei s.a.

Ce fac europenii
- Membrii Parlamentului European au lansat o noua initiativa de promovare a folosirii hidrogenului pe post de combustibil, în conditiile în care analistii apreciaza ca era petrolului se apropie de sfârsit. PE intentioneaza sa strânga fonduri pentru dezvoltarea cercetarilor privind utilizarea hidrogenului sub forma de combustibili din vânzarea de obligatiuni în euro (eurobond) catre investitorii europeni si din cresterea taxelor pe masini si transportul public. Europarlamentarii se gândesc si la eventualitatea organizarii, în viitoarele luni, a unei conferinte pe tema energiei. Comisarul pentru mediu, grecul Stavros Dimas, a apreciat ca Bruxelles-ul „ar trebui sa faca mai mult” pentru a schimba consumul de energie.
- Grupul italian Enel intentioneaza sa investeasca 1,7 miliarde euro (doua miliarde dolari) în surse de energie regenerabila, începând din acest an si pâna în 2009. Enel este unul dintre cei mai importanti producatori de surse de energie alternativa din lume, cu o capacitate instalata de 17.000 de megawati, pe care intentioneaza sa o extinda. În ultimii trei ani, cea mai mare companie energetica a Italiei a investit 600 de milioane de euro în proiecte destinate energiei regenerabile autohtone. Enel este implicata în proiecte care folosesc energia eoliana în Spania, unde este interesata de noi achizitii. Compania dezvolta proiecte geotermale în Chile, unde utilizeaza gazele produse de vulcani, pentru a genera electricitate.
- Ministrul francez al agriculturii, Dominique Bussereau, a afirmat ca Franta va deveni, pâna în 2010, cel mai mare producator european de combustibil biologic. Premierul Dominique de Villepin a cerut ca, pâna în 2008, carburantii sa contina combustibilul biologic în proportie de 5,75%, urmând ca pâna în 2010 sa ajunga la 7% si la 10% pâna în 2015. În prezent, Franta produce circa 200.000 de tone de etanol, fabricat din sfecla de zahar sau cereale si 500.000 de tone de biodiesel, produs din seminte de rapita. Cel mai mare producator de profil din UE, Germania, intentioneaza ca, pâna în 2006, sa aiba o capacitate de productie anuala de circa doua milioane de tone.
- Constructia celei mai mari centrale fotovoltaice din lume va începe în 2006, în sudul Portugaliei, la Mura. Cu 350.000 de panouri solare instalate pe 114 hectare si cu o capacitate de productie de 62 de megawati, centrala fotovoltaica din Mura va fi de sase ori mai puternica decât una asemanatoare din Germania. Instalatia va fi finalizata în anul 2009, iar costul ei se va ridica la 250 de milioane de dolari. În termenii tratatului de la Kyoto, Portugalia ar trebui sa reuseasca sa produca, pâna în 2010, 39% din electricitatea sa utilizând resurse alternative, ca de exemplu energia solara sau eoliana.

Energia eoliana - 1 MW
In Romania s-au identificat cinci zone eoliene, in functie de conditiile de mediu si topogeografice, luand in considerare nivelul potentialului energetic al resurselor de acest tip la inaltimea medie de 50 de metri si peste. Potentialul energetic eolian este cel mai favorabil pe litoralul Marii Negre, in zone montane si podisuri din Moldova sau Dobrogea, inclusiv in zona off-shore, cu posibilitati de obtinere a unei cantitati de energie de ordinul miilor de GWh/an. La nivel mondial, energia eoliana a avut impactul cel mai puternic, cunoscand o dezvoltare fara precedent in ultimii sase ani, comparabila doar cu dezvoltarea energiei hidro si nucleara din anii ’70-’80. In statisticile realizate la sfarsitul anului 2002, fata de totalul de 31.128 MW instalati pe glob, Romania apare cu 1 MW instalat in energie eoliana. Germania este lider necontestat, cu peste 12.000 MW, iar in Danemarca energia produsa de turbinele eoliene acopera peste 18% din necesarul de energie electrica al tarii. Pe plan mondial, dupa puterea instalata, Germania este urmata de Spania, Statele Unite, Danemarca si India. Turbinele eoliene energetice moderne au puteri intre 660 kW si 3,6 MW. Marile avantaje ale utilizarii energiei eoliene sunt protejarea mediului, costul de producere competitiv, comparativ cu al centralelor clasice, timpul redus de montaj. Vantul este abundent, gratuit si inepuizabil, iar costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti combustibili. Dezavantajul este reprezentat de caracterul intermitent al producerii de energie, precum si de fluctuatiile de putere. Primul dezavantaj se compenseaza prin conectarea la Sistemul Energetic National, iar al doilea influenteaza din ce in ce mai putin, datorita sistemelor moderne de reglaj.

Energia solara poate substitui 50% din volumul de apa calda menajera
Potentialul solar din Romania este reprezentat de densitatea medie de energie aferenta radiatiei solare incidente, in plan orizontal, care depaseste 1.000 kWh/mp/an. In Romania s-au identificat cinci zone geografice, diferentiate in functie de nivelul fluxului energetic inregistrat, iar regimul distributiei geografice a potentialului energetic solar arata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux mediu anual de 1.000 kWh/mp/an. Sistemele solar-termale active se folosesc, de obicei, pentru prepararea apei calde menajere in locuinte individuale. In conditiile din Romania, un captator solar termic functioneaza, in conditii normale de siguranta si eficienta, pe perioada martie-octombrie, cu randamente ce pot sa ajunga pana la 90%. Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de caldura si apa calda menajera din Romania este evaluat la circa 1.434 mii tep (tone echivalent petrol), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru încalzirea curenta. Costul investitiei pentru realizarea de sisteme fotovoltaice în retea de module solare a înregistrat o evolutie favorabila în ultimele decenii, pretul unui modul solar diminuandu-se sistematic pana la circa 6 dolari/1 W instalat. Pretul energiei electrice produse din surse solare fotovoltaice variaza între 25 centi/kWh si 50 centi/kWh. Pentru alimentarea unor consumatori izolati si consumuri mici de energie, sistemele fotovoltaice ofera o alternativa economica atractiva, daca se tine seama de costul ridicat pentru racordarea consumatorilor la reteaua electrica aferenta sistemului energetic national.
De exemplu, pentru un sistem solar cu puterea instalata de 1 MW este necesar un modul fotovoltaic cu suprafata de circa 30.000 mp.

Energia geotermala si lipsa banilor
Temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extractie)
inregistreaza in Romania niveluri cuprinse intre 25° C si 60° C (in ape de adancime). Raportat la geotermia de temperatura medie, nivelul temperaturii variaza de la 60 grade C pâna la 125 grade C (ape mezotermale). Resursele geotermale din prima categorie (joasa antalpie) se utilizeaza la încalzirea si prepararea apei calde menajere in locuinte individuale, servicii sociale, sectorul industrial sau spatii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor). În anul 1990 se aflau in exploatare 64 de sonde cu utilizari locale pentru asigurarea nevoilor de încalzire si apa calda menajera la ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie publica sau industriale, incinte agrozootehnice etc. În prezent, se afla în functiune 70 de sonde pentru apa calda (cu temperatura peste 60ºC) în diferite zone geografice, iar 45 de sonde cu potential energetic atestat se afla in faza de conservare. Specialistii recunosc faptul ca gradul de valorificare al surselor geotermale de energie este inca redus, motivul fiind lipsa suportului financiar care sa favorizeze dezvoltarea acestui sector energetic. Rezerva de energie geotermala cu posibilitati de exploatare curenta în România este de circa 167 mii tep (tone echivalent petrol). Cantitatea de energie echivalenta produsa si livrata la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii tep, cu un grad mediu de folosire anuala de 22,3%. Durata de exploatare a instalatiilor în functiune este, în prezent, mai mare de 20 ani, iar materialele si echipamentele utilizate au o uzura fizica si morala avansata.

 Sursa: Saptamana financiara. Alexandru Moldovan