Hotararea Curtii Europene de Justitie din Luxemburg prin care se recunoaste dreptul Comisiei Europeane de a impune sanctiuni penale Statelor Membre care ar încalca legislatia UE de protectie a mediului va avea implicatii directe si pentru Romania

Statul sau cetatenii romani vor putea trage la raspundere penala, in fata Curtii Justitie de la Luxemburg, persoanele sau firmele care distrug fauna, deverseaza substante toxice în rauri sau savarsesc uciderea ilegala ori traficarea animalelor salbatice.

Ca prima etapa, Comisia Europeana trebuie sa propuna o noua directiva care se va baza probabil pe cea initiala, din 2001. Adoptarea acesteia se va face in procedura de co-decizie, de Parlamentul si Consiliul UE. Este de remarcat ca in anul 2001, Comisia Europeana a propus o astfel o directiva COM (2001)139 care definea in mod clar faptele considerate infractiuni penale dar a fost nevoita sa o retraga datorita pozitiei Consiliul Uniunii Europene. Acesta a respins la acea data propunerea Comisiei, adoptand o decizie generala prin care se lasa la latitudinea Statelor Membre, masurile pentru protectia mediului. Anularea deciziei Consiliului UE de Curtea Europeana presupune implementarea in scurt timp a viitoarei directive, astfel ca Romania va trebui sa adopte o lege penala in materia protectiei mediului. In acord cu directiva initiala, urmatoarele fapte vor fi tratate ca infractiuni: deversarea de substante toxice în rauri sau alte surse de apa or pe terenuri agricole, transportul in conditii improprii al unor materiale inflamabile sau toxice or emisia unor gaze care polueaza atmosfera sau uciderea ilegala or traficarea animalelor salbatice. Procedura va urma calea judecatoreasca interna cu posibilitatea recursului la Curtea Europeana de prima instanta din Luxemburg. Decizia instantei europene, dupa ramanerea definitiva, trebuie implementata de statul roman. Barbara Helfferich, purtatoarea de cuvant a Comisiei Europene pe probleme de mediu, a declarat ca, "in cazul poluarii cu intentie a Dunarii de catre o companie din Romania, statul are obligatia sa aduca in instanta firma respectiva si persoanele responsabile. Pedeapsa închisorii va trebuie aplicata iar Comisia Europeana va verifica daca sanctiunea a fost pusa in aplicare".

Barbara Helfferich: "Comisia Europeana poate forta Statele Membre de a aplica pedepse penale minime persoane fizice sau juridice care au adus cu buna stiinta daune mediului înconjurator. Acesta este un pas important fiindca consolideaza principiul cel care polueaza plateste."

Miza acestei batalii intre Comisie si Consiliul UE, castigata dupa aproape 4 ani de prima institutie europeana a fost clasarea unei astfel de proceduri cu valente de sanctiuni penale in pilonul 1 sau 3 al constructiei comunitare. Uniunea Europeana, asa cum a fost definita in tratatele sale fondatoare, are trei sfere de activitate (piloni) in care actorii institutionali sunt diferiti. Singura sfera in care principalul actor este Comunitatea Europeana, reprezentata de Comisie, este asa-numitul Pilon no.1. El reglementeaza numai activitati economice, printre cele mai importante fiind piata comuna, protectia mediului si moneda unica europeana. Ceilalti piloni ( P 2 - Politica Externa si de aparare si P 3 - Justitia si Afacerile Interne) au ca actori statele membre, care decid in general in unanimitate. De aici provin toate slabiciunile Uniunii Europene, datorate temerii statelor membre de pierderea suveranitatii nationale. In aceasta logica, Consiliul de Ministrii a invocat ca protectia mediului ar fi o problema de justitie si afaceri interne, adica de atributii privind pilonul 3, acolo unde Comunitatea Europeana nu are prea multe de spus. Opinia, care a îmbracat forma unei decizii generale a Consiliului UE, a fost atacata de Comisie in fata Curtii Europene de la Luxemburg, sub motivul ca protectia mediului, inclusiv in creionarea de sanctiuni penale, ramane, asa cum s-a prevazut prin Tratatul de la Maastricht, in competenta sa. Data de 13 septembrie, atunci cand judecatorii Curtii Europeane au dat castig de cauza Comisiei, anuland decizia Consiliului UE, marcheaza, pe calea jurisprudentei, un punct important pentru Europa unita.

Sursa: Victor-Iulian Tuca, www.EurActiv.ro